Arhitectura pentru educație și comunitate: Viziunea echipei Mentor asupra cerințelor segmentului educațional

Cine se află în spatele numelui Mentor? Ne poți descrie echipa de oameni pasionați care, prin munca lor, creează spațiile în care se formează generația viitorului?

Mentor este un colectiv multidisciplinar de profesioniști dedicați și  pasionați, uniți de dorința de a transforma spațiile construite în medii care inspiră și susțin dezvoltarea sufletelor mici și mari. Arhitecții, inginerii și experții tehnici ai Mentor își pun în slujba comunității atât cunoștințele tehnice cât și creativitatea, pentru a proiecta clădiri sustenabile, eficiente energetic, care să ofere confort și siguranță. 

Cu o experiență de peste 15 ani în proiecte publice, de la școli și grădinițe, până la centre culturale, clădiri administrative și infrastructuri sportive, echipa Mentor îmbină competențele tehnice riguroase cu o abordare creativă. Proiectele noastre sunt o combinație între funcționalitate și estetică, cu o atenție deosebită la detalii, expertiză tehnică solidă și un profund respect pentru natura și comunitățile locale.

Filosofia echipei se bazează pe faptul că spațiile bine proiectate influențează profund procesul educațional și contribuie la dezvoltarea armonioasă a celor care le utilizează, oferind nu doar funcționalitate, ci și inspirație și chiar să încurajeze interacțiunea și joaca. 

Ca arhitecți care proiectează școli, care este viziunea Mentor asupra clădirilor destinate educației? Reflectă acestea nevoile cotidiene ale utilizatorilor?

Ne propunem ca spațiile pe care le creem să evolueze odată cu nevoile educaționale și sociale, încurajând inovația și colaborarea. Viziunea Mentor asupra clădirilor educaționale este una holistică și centrată pe utilizatori, aplicând principii sustenabile. Clădirile nu sunt doar spații fizice, ci medii care trebuie să susțină procesul de învățare și dezvoltarea copiilor. Ele sunt ancorate în realitatea cotidiană prin integrarea tehnologiilor moderne, a practicilor sustenabile și prin adaptarea la nevoile comunității și ale elevilor. Iar noi evoluăm împreună cu fiecare proiect. 

În procesul de proiectare a unei școli, care este elementul central în jurul căruia se dezvoltă întregul concept? Dacă am considera școala un organism viu, cine ar fi inima și sufletul acesteia, care ar fi rolul funcționalității și care ar reprezenta "coaja" sau aspectul exterior al clădirii?

Nucleul unei instituții de învățământ sunt spațiile în care copii își desfășoară activitatea fie că e vorba de sălile de clasă, sau sălile de grupă în cazul grădinițelor și creșelor. Punctul forte al proiectării unei școli este experiența utilizatorilor, în special a elevilor. Dacă școala ar fi un organism viu, inima ar fi elevii și profesorii, cei care insuflă viață și energie spațiului. Sufletul este atmosfera creată de interacțiunea dintre arhitectură, educație și comunitate. 

Funcționalul pornește de la elementele componente ale programului arhitectural și conexiunile dintre ele, materializate prin designul eficient, adaptabil și durabil, care susține activitățile zilnice. „Coaja” constă în volumetria exterioară și elementele estetice care reflectă identitatea și valorile instituției pe care o găzduiește. Aceasta este elementul care definește spațiile exterioare de joacă, interacțiune și socializare.

În viziunea voastră, putem disocia obiectul de funcțiune? Care este caracterul unic pe care școala trebuie să îl aibă și pe care credeți că orice arhitect care proiectează școli trebuie să îl captureze în proiectul lui

Caracterul unic al unei școli derivă din capacitatea ei de a reflecta și de a susține identitatea comunității pe care o deservește. Soluția arhitecturală pe care o propunem trebuie să capteze această relație intrinsecă dintre formă și funcțiune, creând un mediu care, nu doar să adăpostească, ci să inspire, să determine comportamente și să educe. 

În viziunea noastră, obiectul și funcțiunea nu pot fi disociate, deoarece arhitectura școlară trebuie să fie atât estetică, cât și practică, intuitivă.

Care a fost cea mai mare provocare în cadrul proiectelor educaționale pe care le-ați realizat? Și, pe de altă parte, care a fost aspectul cel mai plăcut sau satisfăcător al acestor proiecte?

Înțelegerea nevoilor specifice ale comunităților și soluția pentru a răspunde acestora definesc provocarea fiecărui proiect. 

În cazul intervențiilor pe clădiri existente, cea mai mare provocare este reconfigurarea ansamblului existent astfel încât să respecte atât cerințele funcționale, cât și estetice. Recompartimentarea spațiilor și adăugarea unor unități funcționale suplimentare, precum bucătăria sau sălile multifuncționale, sunt alte aspecte ce necesită atât o atenție specială cât și o integrare armonioasă în clădirea existentă, având în vedere în același timp necesitatea de a nu afecta fluxurile educaționale.

Ne bucură enorm când reușim să aducem un aspect ludic în designul exterior, reflectând funcțiunea educațională prin jocul de goluri, de placări cu lambriuri din lemn și tablă etc. Astfel încercăm să  conturăm identitatea distinctă a clădirii, încurajând esența jocului liber și relația fluidă între interior și exterior, ceea ce considerăm esențial în dezvoltarea spațiilor pentru copii. Cea mai mare bucurie este să vedem cum prin arhitectură se poate transforma nu doar un spațiu, ci și viețile celor care cresc în el.

În cazul reabilitării și extinderii Școlii Generale nr. 9 din Borșa, cea mai mare provocare a fost adaptarea structurii și configurației clădirii la noile cerințe de confort termic și funcționalitate, precum și îmbunătățirea ambianței interioare. Prin extinderea clădirii existente și construirea corpului nou, am reușit să creăm spații suplimentare care să găzduiască o sală multifuncțională și săli pentru activități, oferind astfel o șansă la educație pentru încă 30 de copii, îmbunătățind condițiile de învățare pentru toți elevii.

Cea mai mare provocare în proiectarea școlii verzi din Cristian, Brașov, a fost gestionarea complexității programului arhitectural, un spațiu educațional modern și flexibil care să răspundă nevoilor actuale și viitoare ale comunității, adaptat la fiecare ciclu de învățământ. Proiectul a implicat nu doar soluții tehnice funcționale complexe, ci și integrarea unor spații exterioare dedicate învățării, activităților extracurriculare și jocului, precum terenuri de sport și amfiteatrul, toate menite să stimuleze creativitatea copiilor și să le ofere un mediu sigur și inspirațional. Această îmbinare între flexibilitate, estetică și funcționalitate a fost partea cea mai plăcută a proiectului, având în vedere impactul pozitiv asupra generațiilor viitoare.

Toate aceste proiecte reflectă angajamentul nostru profund de a construi viitorul prin arhitectură, transformând spațiile în locuri unde copiii și tinerii pot să se dezvolte armonios, în siguranță, într-un mediu prietenos, adaptat nevoilor lor de astăzi și de mâine.