
De la ziduri la comunități și ecosisteme funcționale dedicate educației
Arhitectura educațională nu înseamnă doar proiectarea unor clădiri funcționale, ci crearea unor spații care influențează direct formarea și dezvoltarea tinerilor. Un arhitect implicat în acest segment trebuie să înțeleagă profund nevoile utilizatorilor și să ofere soluții care să îmbine confortul, funcționalitatea și inovația. Școlile și căminele studențești sau școlare nu sunt simple structuri, ci medii ce contribuie la dezvoltarea personală și profesională a celor care le folosesc. Discutăm cu Andrei Lefter, arhitect și Managing Partner la DRS-Architects, despre importanța proiectării spațiilor educaționale, care nu doar răspund cerințelor pieței, ci și stimulează evoluția segmentului și, mai ales, a celor care le locuiesc.
Cum vedeți piața proiectelor educaționale din România, în special a școlilor și căminelor studențești?
Din experiența noastră, dobândită în dezvoltarea proiectelor de diferite dimensiuni în acest domeniu – cămine studențești, after-school, grădiniță etc. – constatăm că piața proiectelor educaționale din România este încă emergentă și nu a atins maturitatea.
Observăm cerere mare, însă investițiile în școli, cămine studențești și alte clădiri destinate educației rămân insuficiente, raportat la nevoile tot mai mari. Investitorii care aleg acest segment pot avea o oportunitate foarte bună, în special în marile centre universitare. Într-o perioadă în care educația are un rol fundamental în formarea noilor generații, este esențial să le punem la dispoziție, pe lângă accesul la cunoaștere, și un mediu care să le susțină dezvoltarea personală și profesională. Educația de calitate necesită, implicit, o infrastructură de calitate. Aceasta este baza oricărei experiențe educaționale solide și, pe termen lung, contribuie la evoluția economică și socială a comunității.
Ce este diferit în abordarea dezvoltării unor astfel de proiecte, cum sunt căminele studențești?
În România încă există percepția că un cămin studențesc este un loc de cazare „low-end”, destinat doar celor cu posibilități financiare reduse. Însă adevărul este că nevoile actuale ale studenților sunt foarte diferite de ceea ce s-a practicat până acum. Ei își doresc un mediu confortabil, productiv, flexibil, inclusiv și, mai ales, comunitar.
Un cămin conceput pentru generațiile actuale trebuie să ofere spații de socializare, zone de co-working, spații pentru activități sportive și creative, precum și un grad ridicat de digitalizare și ergonomie. Astfel, clădirile pe care le proiectăm pun accent pe mult mai mult decât simpla cazare: și-au propus să creeze un adevărat „ecosistem” pentru studenți, unde aceștia să se simtă integrați, încurajați și sprijiniți în dezvoltarea lor personală.
În general, atunci când gândim o clădire cu destinație educațională sau de cazare pentru studenți, punem pe primul plan experiența utilizatorului. Asta înseamnă accesibilitate, design prietenos, zone comune bine definite și care stimulează interacțiunea, precum și soluții tehnice ce asigură confortul și siguranța ocupanților. Toate aceste aspecte, integrate încă din etapa de proiectare, generează un spațiu coerent, atractiv și eficient din punct de vedere funcțional.
Povestiți-ne despre proiectul de cămin studențesc pe care l-ați finalizat deja. Cum ați aplicat aceste principii de design?
Dacă ne referim la proiectul nostru deja realizat, aproximativ 15% din întreaga suprafață construită este destinată zonelor comune: spații de co-working, săli de sport, spații media, zone de gaming și săli de studiu. Fiecare nivel are un spațiu comun care facilitează interacțiunea și participarea la viața comunității. Camerele sunt concepute pentru a fi versatile și adaptabile, iar pe acoperiș am prevăzut inclusiv o pistă de alergare, anticipând cerințele tinerilor care își doresc un stil de viață activ.
Prin acest mod de organizare, am încercat să punem în valoare inclusiv potențialul social și de formare a unei comunități unite. Căminul nu este doar un loc unde “dormi și atât”, ci un hub social care îți oferă sentimentul de apartenență, aspect crucial pentru studenții care pleacă de acasă și se confruntă cu un mediu complet nou.
Urmăm aceeași abordare și pentru proiectele pe care le avem în desfășurare, adaptând elementele de design și facilitățile la cerințele specifice ale fiecărui client, dar și la nevoile tehnice ale fiecărei construcții.
Unde vedeți cel mai mare potențial pentru astfel de proiecte în România?
În prezent, piața este încă în stadiu incipient, iar momentul în care se va maturiza este greu de anticipat. Totuși, Bucureștiul și Clujul rămân principalele puncte de interes, în special din cauza numărului mare de studenți. Și alte centre universitare – Iași, Timișoara, Oradea, Brașov – sunt foarte dinamice și pot deveni, la rândul lor, piețe-cheie pentru astfel de investiții.
În ceea ce ne privește pe noi, DRS-Architects, suntem deja implicați în trei proiecte de cămine studențești în diverse stadii de dezvoltare. Acest fapt ne arată că interesul investitorilor este în creștere și că nu se limitează exclusiv la București.
Din perspectiva unui investitor, ce poate face diferența între un proiect de succes și unul mai puțin performant?
Cheia este să lucrezi cu specialiști și să înțelegi profund nevoile publicului final – studenții. O clădire bine proiectată și bine administrată va atrage în mod natural chiriași și va genera venituri sustenabile. Fondurile de investiții cu care colaborăm au înțeles că studenții de astăzi nu caută doar un pat pentru câteva luni pe an, ci o experiență de viață; de aceea, se asociază cu firme specializate în operarea campusurilor universitare, aducând know-how-ul necesar pentru a ridica standardele pe piața locală.
Atunci când se investește într-un concept care pune accentul pe calitate și pe crearea unei comunități, ambele părți – atât beneficiarii (studenții), cât și investitorii – sunt câștigate. Studenții obțin sentimentul de „acasă” și de apartenență pe care nu-l pot regăsi în chirii private obișnuite, iar investitorii vor avea un flux constant de clienți și potențial de monetizare crescut. Într-o societate în care educația și confortul sunt prioritare, astfel de proiecte aduc plus-valoare în mod evident.
Proiectarea unor cămine studențești sau a oricărui tip de clădire educațională presupune, în esență, empatie și înțelegerea profundă a modului în care viitorii utilizatori se vor raporta la acel spațiu. De la zone comune care să stimuleze interacțiunea și spiritul comunitar, până la soluții tehnologice care să faciliteze învățarea și relaxarea, un arhitect trebuie să integreze încă din faza de concept nevoile, comportamentele și aspirațiile tinerei generații. Rezultatul final? O infrastructură care sprijină dezvoltarea lor personală și profesională și, în egală măsură, un model de business sustenabil pentru investitori.